„Mariana”

De vreo două-trei săptămâni avem client fidel la nuci și alune. În fiecare dimineață, pe când simte mișcare înauntru, își face apariția la geamul bucătăriei și-și cere, din ochi, porția. Pe care o primește numaidecât:

(-:

ps/ Deși nu l-am surprins în nici o poză, Veve --motanul-- are un comportament demn de cel mai cel vânător, atunci când Mariana mișună prin grădiniță. Se lipește de pământ, urechi ciulite, mustăți încordate, ochii măriți și fixați pe „pradă”, coadă pendulând amenințător... se apropie pâș-pâș... așteaptă... taie calea când cumătra dă să fugă pe partea cealaltă a tufei de flori... se oprește ca la semafor lăsând-o să-i treacă prin față, la milimetru... după care o urmărește mâncând pământul până ce aceasta se instalează confortabil pe prima creangă a mărului sau pe gard. O așteaptă să plece cu totul și se-ntoarce fain-frumos spre casă, mândru că și-a mai apărat o dată teritoriul de invazia ronțăitoarelor.