În ce mă priveşte, de cele mai multe ori (mai ales dacă-i vorba de mâncare, îmbrăcăminte sau alte c'estiuni din astea prea puţin importante, în opinia mea), cam am tendinţa de a mă da repede de partea ei şi de a-i recunoaşte dreptul de veto în ceea ce priveşte opţiunile care o privesc în exclusivitate. Cu bunica şi Melinda nu e chiar aşa simplu ;-).
Aşa că Uca face ceea ce, sunt convins, orice alt copil ar face: ne învaţă chichiţele fiecăruia dintre noi, după care se foloseşte de ele pentru a obţine (cât mai mult din) ceea ce doreşte. Aş zice că-i genul de „lecţie” care-i va prinde bine mai apoi în viaţă. (Eu unul am apelat din greu la strategia asta când vroiam să mimez c-am învăţat ceva la şcoală :-)...)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu