Pattern

E adevărat că Măruca învaţă la şcoală. (Cum la fel de adevărat e că învaţă şi în afara şcolii. Dar în această postare vroiam să scot în evidenţă ce ne dă nouă bun şcoala.) Bunăoară cuvântul „pattern” ^[1].

În careva seară se juca cu nasturii de la vesta mea -- ba-i încheia, ba-i descheia.
- Hei, de ce nu-i laşi încheiaţi? Îţi place să mă tot vezi pe mine încheindu-i?

Ignorând iritarea din vocea mea, m-a anunţat:
- Uite, am făcut un pattern: unu-i încheiat, unu-i descheiat, încheiat, descheiat, şi tot aşa.
- Hmm, pattern... Ai dreptate. Dar de unde ştii tu de pattern?
- De la şcoală, că şi-acolo am făcut.
- Cum aşa?
- Când am desenat om de zăpadă: un nasture roşu, unul albastru, unul roşu... Mrs. Lavazzado a zis că-i pattern.
- Yep, pattern îi. La fel cum pattern e şi dacă nu se repetă neapărat unu-şi-unu, ci poate fi şi de genul: un nasture roşu, doi galbeni, unul roşu, doi galbeni, şi tot aşa. Ideea e că se tot repetă după o regulă.

(Acu' când povestesc îmi dau seamă că i-aş fi putut arăta fo' doi fractali cu ocazia asta şi s-o-ntreb dacă vede vreun pattern acolo... ehh, poate data viitoare.)

Ieri, tot lingând la o acadea mare (un alt import de la şcoală) pe care era parcă desenat o spirală de culori m-a anunţat că şi-acolo e un pattern. Eu nu l-am prea desluşit (cel puţin nu la alternanţe de culori, care se cam îmbinau unele-n altele ca urmare a activităţii Mărucăi), însă n-am stat să studiez problema.

Da' cel mai fain pattern pe care mi l-a adus la cunoştinţă până acum e cel pe care mi l-a anunţat azi-dimineaţă când, proaspăt trezită, am întrebat-o dacă vrea să meargă la şcoală:
- Un pattern, tata: o zi mă duc, una nu mă duc, şi tot aşa.
- Ok. Şi-atunci astăzi mergi?
- Păi am fost ieri.
- Deci azi nu şi mâine da?
- Da.
- Perfeeect...

După care-am pus iute mâna pe telefon şi-am anunţat la şcoală că nu serveşte azi, înainte de a se răzgândi :-).

Deci, cum ziceam, Măruca învaţă (şi) la şcoală. Din când în când.

---

[1] În traducere (aproximativă): regulă, tipar, şablon.