În buna tradiţie a locului de-a sărbători Ziua Muncii c-un grătar şi-o bere la iarbă verde, am purces şi noi la o scurtă ieşire printr-una din pădurile din împrejurimile Iernutului -- pădurea Lechinţei, pour les connaisseurs, adică locul unde mergeam an de an la cules de ghiocei sau toporaşi; de obicei cu o zi-două înainte de 1 sau 8 martie, ca să am ce oferi fetelor la şcoală... err, vorba vine, că până-mi făceam curaj se cam ofileau ghioceii-n bancă ;-).
De data asta a fost prea târziu să mai vedem vreo urmă de ghiocel, în schimb am remarcat că se poate paşte foarte bine şi lângă maşina din care duduie maneaua.
Dar oricum a fost faină ieşirea, dat fiind că ne-am plimbat oleac' prin ce-a mai rămas din natură, bunicu' a făcut --la cerere, de care n-a dus lipsă-- toiag din lemn de alun, şi-am cules şi-un bucheţel de flori de pădure.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu