24 aprilie 2008

Trei ani


Aprilie. Douăzecişipatru. E ziua lui Uca.

O zi în care am purces la bătut parcuri şi urcat în castele. Şi când ne-am întors acasă am dat buzna-n tortuleţu' făcut de Melinda, şi-am ciocnit un pahar cu câţiva prieteni.

Petrecerea cu copii va fi să fie mai încolo puţin...

La mulţi-mulţi ani, Uca!

17 aprilie 2008

15 aprilie 2008

Se-aude oare?

Rezidenţii de pe aleea pe care stăm cunosc calităţile vocale ale Mărucăi; sau, cel puţin, partea în care se folosec frecvenţele ridicate. În ce ne (Melinda, eu) priveşte cunoaştem toată gama de frecvenţe.

Uneori însă, cel puţin eu unu' simt nevoia temperării acceselor de soprană prin care trece Uca, aşa că i-am spus de vreo câteva ori: "Ucaaa, mai cătinel, că-mi sare ceara din urechi...". Da' niciodată n-am fost sigur dacă m-a şi auzit ce-am spus sau nu. Asta până-ntr-o zi când, după încă un tril la înălţime, s-a oprit şi m-a-ntrebat: "Tata, ţi-a sărit cioara din urechi?".

Acu' sunt sigur: m-auzea. Aproximativ. :-)

12 aprilie 2008

Cizme. De pescar?


Scrieţi o compunere folosind: copil mic, cizme tata, pescar. Adăugaţi-o la comentarii.

08 aprilie 2008

Căciuliţe cu codiţe



Şi purtătorii lor: Thea, Uca şi Lara. (Sub privirea ageră a lui Dodo.)

(Două dintre protagoniste au participat şi la defilatul baticuţelor, cu oareşice timp în urmă...)

05 aprilie 2008

Ucenicul bucătar

Nu mai ştiu dacă am scris aici sau prin e-mail-uri, despre interesul Mărucăi în ceea ce priveşte activităţile din bucătărie. Ei bine, e interesată. Şi dornică s-ajute -- după puteri.

De multe ori când se găteşte ceva pe aragaz (ăăă, cre' c-ar trebui să-i spuna al'fel, dat fiind că e alimentat cu curent, nu cu gaz -- poate "arderent"? :-)), Uca îşi trage un scaun lângă şi se uită cu atenţie la ce se mai adaugă în oalele de supe/ciorbe, castronaşe, tigăi şi ce-or mai fi în uz la momentul respectiv. Şi nu de puţine ori, cere drept de participare: "Uca pune!". Şi pune. După gust -- altul decât cel al papilelor gustative.

Alteori, Melinda îi încredinţează unele activităţi în totalitate. Cum ar fi: curăţatul usturoiului sau al cepei. (Parc-aud: "părinţii ăştia -- cum să nu-şi facă ei copiii să plângă?" :-)) Sau altele, de care nu-mi mai amintesc acu'.

În ce mă priveşte, deşi sunt un vizitator frecvent al bucătăriei, activităţile mele utilitare se rezumă la spălatul vaselor. La care, recunosc, am ajutor de nădejde -- tot pe Uca. Care de cum mă vede că-mi suflec mânecuţele, se agaţă vârtos de un scaun şi-l trage lângă una din cele două chiuvete siameze. După care sare pe el, cere acelaşi tratament al mânecuţelor, şi începe să negocieze cu mine cine ce spală. Acu', sincer, dac-ar fi după mine aş fi taaare darnic la capitolu' ăsta... Da' nah, mă mulţumesc şi dacă se rezumă la lupta cu unul din castronaşele ei.

Una peste alta, am sfârşit prin a-i lua un miniset complet de echipament de bucătar. A cărui inaugurare se poate urmări în imaginile ataşate.

Poftă bună!