Ohhh, my gosh!

Surpriza se exprimă în fel şi chip. Unii vorbitori de limbă engleză folosesc: "Ohh, my gosh!" (care s-ar traduce aproximativ prin "Ooo, doamne!").

Ei bine, începind de ieri foloseşte şi Măruca aceeaşi expresie. Diferenţa dintre ea şi restul lumii e că ea încă nu vorbeşte engleză. De fapt, nu vorbeşte nici o limbă anume. Pur şi simplu vorbeşte -- din ceea ce aude, ceea ce crede de cuviinţă.

Iniţial, m-a surprins pronunţia aproape perfectă (cel puţin pentru urechea unui vorbitor de engleză-ca-limbă-secundară) şi faptul că foloseşte expresia bine, adică atunci când vrea să-şi anunţe surprinderea (chit că mimată, că doar am mai răsfoit aceeaşi carte-cu-imagini de nu ştiu câte ori înaintea somnicului).

Mai apoi, aproape c-am scăpat şi eu un "ohh-my-gosh" când m-am întrebat: da' de unde ştie? Căci nu vorbim niciodată cu ea în engleză. (Nu încă; o să vină şi vremea aia.)

N-ar fi prima oară când foloseşte un cuvânt, două din limba engleză. Primul cred că a fost "Okay?" (şi care ar merita propria intrare în jurnal). După care am auzit-o cu "Dodo, com'on!", imitaţie după Iulia (o prietenă de-a ei, cu vreo doi ani mai mare).

Melinda însă e convinsă: a prins expresia din "Mica Sirena", unde e una din replicile lui Ariel atunci când descoperă furculiţa şi pipa din epavă, mai către-nceputul filmului.

Daca e aşa cum zice Melinda, atunci e un început: prima dată când Măruca prinde un cuvânt (ce unu? trei!) de la televizor. Aşteptăm cu interes următoarele! (Şi promitem să nu ne mai uităm la "Fantoma pe două roţi" şi altele asemenea decât pe furiş :-).)