28 august 2007

Melc-melc, colobec...

Rima/versurile sunt o descoperire interesantă şi de dată recentă pentru Uca. Nu reţine ea prea bine scurtele catrene pe care le încercam, dar orşicât pare să sesizeze că e ceva (rima) deosebit la ele.

Prima pe care a reţinut-o cred că este: "Avion cu motol / Ia-mă şi pe mine-n zbol / Să mă fac aviatol". În ultima vreme o spune îndeosebi ţinându-se de nas, că i-a plăcut cum se aude când i-a arătat tata "şmecheria" ;-).

Pe urmă, numără de zor elefanţii: "Un elefant / Se legăna / Pe o pânză de păiaaaaaaanjen / Şi pent'u că / Nu se lupea / A mai chemat un elefant pe ea...". Partea distractivă e că niciodată nu ajung mai mult de doi elefanţi pe pânză, indiferent ciţi sunt chemaţi la ordine. (De fapt, asta am observat mai demult şi la mai mulţi copii: există unu pentru un obiect, şi doi pentru mai mult de un obiect. Şi basta! Ce atâtea complicaţii cu câte exact obiecte sunt acolo.)

Mai zice şi de "iepulaş-coconaş" care nu se stie exact de ce s-a ascuns în ceva tufiş, din care "dulău-câine-lău-hau-hau-HAU" îl ia la trei-păzeşte, numa' bine pentru ca urechiatu' să plece "speliat-iui-iui-iuuuui" prin alte cele întunecate desişuri.

Da' chestia cu care mă dă gata e povestea purtătorului de cochilie, care --spusă de Măruca-- sună cam aşa: "Melc-melc, colobec / Scoate coalne boule!...". Spun drept, de câte ori mă fac că dorm încercând să-i sugerez că nu-i o idee chiar atât de rea la miezu' nopţii (somnu', cum ar veni) şi se-apucă să-mi cânte partea asta cu "colobecu'" mă pufneşte râsu' şi trebuie s-o iau de la capăt cu Moşu' Ene şi ai lui...


ps/ Aş fi interesat de un sit bun cu astfel de poezioare; dacă ştie cineva...

Niciun comentariu: